acum văd clar
tainele sângerării —
cu porii,
cu ochiul liber.

nu eu,
ci pietrele
care saltă noaptea în mine,
să nu fie tulburate
de sunetele razelor.

ele nu pot crede
în luciul săbiilor,
nici în puterea
focului.

mormântul meu
e singurul lor crez —
mai ales
când va fi acoperit
cu totul
de ape.