Pe o câmpie de tăcere
prind aripi de înger
și învăț zborul de pasăre.

Chiar cântecul vreau să-l învăț
la strunele unei femei,
cuvintele o să-mi devină sonore
din care poeme se nasc.

Lumea coaptă de doruri
se vindeca de târzii așteptări.

Umbra

îmi răsfață plăcerile
și-n brațe îmi pune iubirea.

Spectacolul își trage cortina,
închide în inimă tot jocul
din care actorii au plecat
c-un zâmbet trist.

Lumea e și ea un spectacol.