poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-06-29 | |
unde e nordul?
albatroșii nu știu, zboară fără odihnă, dezorientați, în cercuri fără-nceput și sfârșit, confundându-se când cu marea, cu valurile, când cu cerul ce plânge-n furtună, nici o stâncă nu mai vrea să le adăpostească trupul de vânturi, nici o lumină nu le mai alungă tristețile, nici un ecou nu le mai întoarce strigătele de disperare, singurătatea e tot ce mai poartă sub aripi, în suflet, în inimă, sub pielea care le miroase a mâl și a alge au rămas fără glas, rătăciți în spiralele propriului labirint unde ariadna e doar o iluzie, steaua nordului e doar o iluzie o invenție a celor care mai cred că vor ajunge acasă, cândva, că se vor spăla în lumina ei înghețată de toate păcatele orbiți de-atâta lumină și zbor, albatroșii nu mai știu unde e lumea la care visează, la care capat de punct cardinal, când și cum vor străbate toți anii-lumină care despart viața de moarte, bucuria de tristețe, lumina de întuneric, eu și tu de la capătul lumii, polaris zâmbește și tace
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate