poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-06-29 | |
nu știu cât trăiesc cu voi
mai toată vremea o pierd lăuntric surâsul-cochilie vă amăgește, nu vouă vă zic bună ziua chiar și atunci când șifonez așternuturile – de fapt, facem dragoste fiecare singur în simțurile lui doar tristețea gravă o împărțim liturgic poate și țiuitul din urechea Morții sau peretele acela închipuit pe care n-am mai apucat să-l umplem cu amintiri ori le-au șters spontan spaimele privindu-se ca-n oglindă și crezându-le pete nu știu cât trăiesc cu voi, de aceea, dați-mi voie să nu mai salut, să nu mai irosesc intențiile de gest pe care dacă le-aș împlini, m-aș muta cu durere în fiecare om oricum voi țineți minte doar când trec fără să salut de aceea, dați-mi voie să mut peretele mult mai departe decât stau surâsurile, șifonările așternuturilor, tristețile acolo, la fără-capăt, să desenez cu nisip altfel de vibrații, fiindcă toate celelalte dimensiuni, nebănuite, sorb culorile, duhul, iar noi zicem că murim lăuntric eu asta și fac
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate