Micile cutii negre.


“A fost o seară atât de placută!”
i-am spus iubitei
și am închis ușa antecamerei
cu cinci lacăte.

Durerea mocnește încă
in acel cuptor
al corpului meu,
așa că … mai aruncă doua lemne,
o mâna,
un picior,
o inimă…
Le gasești acolo,
în cutiuta aceea neagră
în care mi-am inchis
bunicii, parintii, copii,
anii, veacul, timpul;

Mi-e atât de frică
de ceea ce-aș fi putut fi ,
încât in seri atat de placute
ca aceasta
îmi place să sorb un pahar
din mine,
în fata focului in care arde
de milioane de ani
istoria nescrisa a viselor!