poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-05-07 | |
Vedeam cum îți urcă tandru pe pulpe alcooluri tari
pe piept îți strălucea minciuna ca un puf de păpădie a mai rămas doar un contur de buze străine ca o rană care-mi frigea carnea privirii bolnave și ura ne desprindea violent de pe oase dimineața din noi în pat rămâneau două umbre înstrăinate spate în spate tu pleci sângerând din biserica umărului meu din altarul coastelor mele eu rămân și plutesc fără țintă în orb ca o barcă fără vâsle ori prelingându-mă lichid prin orbite arse de lună. Dintr-o singură smucire mi-am desprins de pe privire rana am curățat-o de praful lunii și de lumină apoi am pus-o la păstrat în sertarul cămășii în carouri sunt prea multe răni acolo îmi e greu să le număr. E destulă moarte strânsă în noi și nori sfâșiați de păsările lunii prin ochii stinși intră amurgul sub pleoape ocrul strâns pentru furtună întotdeauna mi s-a părut dragostea noastră ca un aeroport imens fără piste și cum spuneam sângeram o lumină palidă de moarte sub piele. Pe tâmpla obosită un fluture vibrează cumva cineva i-a frânt aripile lovindu-l de lună.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate