N-am avut noroc

N-am avut noroc să mă nasc cu aripi
Nu-i nimic, poate mă simt mai bine așa
Poate din cauza asta râzi în loc să țipi
Și poate de-aia vrei să-mi calci cămașa!

N-am avut noroc să mă nasc cu aripioare
Să tai apa, să nu-mi fie sete niciodată,
Bine-ar fi fost să nu știu că durerea doare
Să mă destind în apa dulce și curată...

N-am avut noroc să mă nasc cu coadă
Să prind ramuri de copaci în balans,
Distrându-mă cum ceilalți dau să roadă
Ceva ce-am aruncat din ale gurii vals!

N-am avut noroc de fiecare dată
Pentru că doar așa știu c-am avut!
Și am să știu dacă-o să am vreodată
La mijloc, la sfârșit sau început...