În pădurea de foioase
La poale de mândru munte
A răsărit mai ieri sub case
Un pui de brad, cu ramuri multe.
Zi după zi el tot creștea
Era mândria pădurii veșnice
Avea acum ce își dorea
Falnicul brad cu crengi tot pașnice.
E minunat să ai în tine
O stea ce știe a străluci
E și mai mult a ști că mâine
Va fi o zi ce-o vei slăvi.

Bradul cel falnic este demn
În codrul cel străvechi
E împărat cu chip de lemn
Ce îți șoptește la urechi.
Nimic nu poate a fi mai sus
Nici gândul călător
Decât el bradul ce Isus
În el și-a găsit chip de muritor.
E minunat să ai în tine
O stea ce știe a străluci
E și mai mult a ști că mâine
Va fi o zi ce-o vei slăvi.