„ Poem dedicat poporului
ucrainian și victmelor din rândurile sale.”


Mereu se-ntâmplă și se repetă
Aici pe acest frământat Pământ
Ca grupuri de oameni, popoare s-ajungă
La o răscruce, nebătută de ploaie , de vânt
În mijloc cu un netrasat punct
Din a sa istorie sau viață
Când orice speranță
De mai bine, de cer senin deasupra se destramă
Și-n locul lor rămâne
Doar diperarea,
Care-i împinge
Din ale lor case:
Mici, mari liniștite
Întunecoase sau luminoase,
Pe srăzi ca să strige
Și ca să ceară,
A lor libertate
Și dreptul la viață,
Dar,... adeseori li se răspunde
Cu moarte slobozită din arme
Purtate de semeni de-ai lor
Împinși de alții cocoțați sus la putere
Prin meștere vorbe, promisiuni
Ce în finala sunt o mare înșelare,
Însă,... tăvălugul mulțimii
Ani buni sfidată, îngenuncheată,
Odată pornit, niciodată și niciunde
N-a putut să fie oprit
Chiar dacă în urmă-i
Au rămas trupuri și sânge de pietre lipit
Ca un suprem sacrificiu
Pentru un drept de Sus venit
Și-n egală măsură la toți oamenii dăruit
Drept ce e, uneori scump plătit
De câte un popor brav,
Mullt timp umilit!

22 . - 23 feb. 2014