Femeie, când pământu-o să mă vrea,
Să mă ascundă cerului, sub brazda sa,
Eu am să-i las doar corpul meu,
Cu sufletu-am să fug la Dumnezeu,
Căci eu.............sunt eu.

Mă știe El, din viețile trecute,
Mi-a dat să car păcate multe,
Etern pe cruce le-am purtat,
El a uitat, eu n-am uitat
Dar...........l-am iertat.

Acum dator e să m-asculte,
Nu sunt avar, nu îi cer multe,
Vreau să îți intr-un vis iubire,
Și să-ți vorbesc din nemurire,
Să nu...............te mire.

Femeia mea, stai și m-ascultă
Atentă, că nu-i vreme multă,
Trei zile-avem să mă re'nvii,
Să fiu iar lângă tine și copii,
Doar tu.............vei ști.

Stejarului să-i ceri trei ramuri,
Din creanga ce îți bate-n geamuri,
Și dudului să îi ceri una,
Cea dinspre poartă, stie luna,
Și dă-le foc iubire.......acuma.

Așteaptă-n noapte, focul să se stingă,
Să nu lași fumu-n ochi să îți ajungă,
Și ia apoi o mână de cenușă,
Să o presari pe pragul de la ușă,
Sub raza lunii.........jucăușă.

Și fugi în pat s-adormi, visul să-l prinzi,
În el, eu îți voi bate-n ușă, să deschizi,
Pe buze să îmi dai sărutul tău,
Abia atunci cand spune Dumnezeu,
Voi învia..............și eu.