poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-01-31 | |
Mi-ai spus că sunt adevărat bărbat,
Că sunt în inimă și sânge, pur, curat, Mi-ai spus că locul meu nu-i pe pământ Ci printre stele, doar să-mi iau avânt, Și-aici eu sunt. Te-am ascultat și ceru-n mâini l-am prins, L-am scuturat să fie doar al meu cuprins, De-aici de sus, îl stăpânesc în voia mea, De nimeni nu mă tem, cât am iubirea ta Și Dumnezeu mă vrea. Tu ești femeia universului, aripi mi-ai dat, Te-ai aplecat și-n versul meu mereu sărat, Ai pus dorința ta de-a mă iubi pe mine, Cu versul meu m-am rătăcit etern în tine, Cât Dumnezeu m-o ține. Acum, când norii îngâmfați, picioarele îmi spală Și luna-mi face tron în poala ei, cu fală, Eu am o singură, o singură dorință Doamne, Să-i beau sărutul, s-o respir, de ea mi-e foame, Așează-mi-o în palme. Și dacă n-ai să poți, spunând că sunt prea sus, Am să cobor pe raza soarelui într-un apus, Pe poarta sa să-i intru într-o seară-n casă, S-o iau în brațe Doamne, și s-o cer mireasă, Ia-mi nemurirea și ne lasă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate