Mi-aș sădi amintirile
Printre stelele mărunte,
De-oi privi câmpiile
Ascunzându-se de munte;




Dar n-aș lua aminte
Că mie, despărțirile...
Mi-s ca florile din munte
Lăsându-mi amintirile...
Printre pietrele mărunte...




De mi-aș jeli doar umbrele,
Privindu-mi despărțirile,
N-aș mai ști ce-s orele
Că mi-oi sădi trăirile
Pe sub apele din munte...




Da' unde... oare, mi-or mai fi...
Apele, câmpiile, florile,
Ori muntele... când s-or ivi
Dintre pietrele mărunte?




Iar... eu, unde-aș mai iubi,
De n-aș avea... măcar potecile
Sub care umbre-aș despărți
Muntele, florile, câmpiile,
Amintirile, trăirile,
Printre pietrele mărunte?!..



ˆTh3Mirr0r