poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-12-20 | |
"Þi-am dat inima mea, iubito..."
I-am spus, cu voce stinsă, În ziua despărțirii... Devin o umbră frântă-n drum, Ce tremură, de vânt atinsă - O lacrimă absentă-n scrum, Sub marmură, cu voce stinsă; Nu-i chin, să scalde veșnic fum, Trădând cu greu dureri ascunse, Smaralde-n chip divin, parfum, Mereu arzând plăceri străpunse - Dar nici destin, să mi-l adun Într-un buchet de lacrimi blânde, Adevărat festin, iar eu, imun, Să fiu cochet, când m-or cuprinde!.. "Þi-am luat durerea, fericito..." I-am răspuns, cu voce stinsă, În ziua despărțirii... Devin o umbră fericită, Ca o rană vie, susurând Și vânt mă alină, o clipă, Prin viață și moarte trecând. E lacrimă stinsă, adesea, Căci dulcea durere, apasă - Iar mierea prelinsă, curgea, Cu suflet departe de casă; Nu-i chin, sub luna nebună, Nici moarte, în soarele stins - Doar suflet, comori de-și adună Sub stele, în universul promis... "Mă sting, nefericito..." I-am șoptit, cu voce stinsă, În ziua despărțirii... ˆTh3Mirr0r
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate