poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-12-18 | |
Bunica moartă :
să fi tăiat tu rădăcinile ce frumos ar fi crescut apoi la primăvară Eu,tu,el niciodată ea, noi, voi, ele niciodată ei : să-mi tai venele să mi le las să crească la soare capul să mi-l tai să-l las să crească la loc cap catifelat, parfumat mirosind a fulger pe jumătate încărcat Bunica moartă : și restul de la o sută, de la suta de-a seară îmi ești sânge, dar nici aici nu se uită la mine dacă n-am măcar de-o bomboană săpunoasă. Noi, nu mai contează : să-mi tai venele, să mi le las să crească la soare nu mi-ai fost bunică. nu ești mai bătrână decât mine de fapt, nici mie nu mi-am fost. de fapt, la numărul tău răspunde numai robotul robotul pare că are vocea ta dar masa pe care stai întinsă nu există cu adevărat e doar lătrată pe hârtie și nici ochiul drept pe care nici acu nu l-ai închis nu mă mai sperie ca atunci când mă executa la soare Bunica moartă : nu știu dacă tot aerul ăsta care iese din mine e pentru că nu mi-au cusut burta bine să-mi tai venele să le lași să crească la soare și sângele uscându-se îmi va pregăti lumina.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate