poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-12-17 | |
Băiet fiind, dădeam pe ștrase blana
la orișice coșcόvă-n patru roate și răsuceam gâtlejurile toate, de la flai-fus madam la sfânta Ana. Cu pleata-n vânt și coatele țintate, băgam în boli și hoașca și cârlana, la câte goluri da Santillana eu mai dădeam pe-atâta și jumate… Nu mă confunzi, îți jur pe-a mea parolă, beam vinul roș, nu apă cu lămâi, trăgeam tutun la fund de alveolă… azi trag un somn la ora asta-ntâi și-apoi rezolv o antimetabolă… De ce să vin? De ce să mai rămâi? Sonet de..corin În lumea asta vine câte-o dată momentul rău, în care nu se poate decât să te crucești, pe jumătate și-apoi să-n juri, cu limba înnodată. E clipa de înaltă-nsemnătate, când mergi și tu la câte o serată, iar în plin dans c-o muză parfumată, mi-ți urcă-un nătărău, de ciudă,-n spate. Și-atunci te-ntrebi, atins de așa joasă lovire-n simțitoriul tău natur, cum Dumnezeu, când ieși și tu din casă dai peste anonimul cel obscur cu-apucături de damă nevricoasă, ce-i asul mușcăturilor de cur... Căpitan de play Sunt singur, îmi filează lampa mică în cort mărunt de mare căpitan al plaiului cu vite și urzică pre limba mea crescută an de an și plâng încet - cortina se ridică, jelesc și toți ostașii-mi, simultan, pe scena de Antipa la borcan, când cine știe... Carevasăzică a fost frumos, cu seceri și ciocan, cu sânge, zoaie, whiskey la ulcică, stele-făclii și blonde care pică de-acum sub tăvălugul barosan... În parte-s tot copil...Partea-mi matură i-ar da un dos de palmă peste gură... Jocuri în prisacă (din scrisorile copilăriei) lui Tudor Arghezi Pe unde ești, nu știu, da'-ți scriu, de-a pururi viu, tu mă auzi, din bolți cerești. Că stai pe-un nor, dar la subsori și-n cingători ramuri de duzi ai mărțișor. Că-ntr-un ibric ou în portanță, ca al lui Zdreanță, la-nfierbântat, mai am un pic. Nu-s un tâlhar, în asfințit, nepedepsit, cu gând curat, te citesc iar. Și-s la cules de slovă fină, îmi e grădină, înalt palat scrisu-ți ales. Aș vrea să-mi spui, chiar la urechi, de ce-s perechi și cioc în cioc vrăbii hai-hui. Că mă tot scoală și-mi dă ocol, glas rostogol de ventriloc și ciripeală. Iar până mâine e zarvă mare, dulăul sare la vrăbii, paznic tocmit la pâine. Și-aș sta la pândă că doarme bine, fără de mine, sforăie, casnic, o mâță blândă. Se-oprește larmă numai o clipă, târșind aripă e Gâri-Gâri, cu glasul armă. De cap mă mușcă, mă toacă-n creier un pui de greier, precum catârii băgați în cușcă. De melodie tresare iada răstoarnă lada, cu vuiet mare, a nebunie. Cântă și cucul cântec aiurea, sună pădurea, de clocitoare e plin iar nucul. Când e pe-afară dulce seduce, vine, se duce prin sat o babă facându-și cruce. Nu spun de larmă, că-i vai de mine - trezește bine, cu vocea-i slabă, în loc s-adoarmă. Și somn îmi este, de dimineață îmi cresc pe față, neodihnite, vise-n poveste. Zgomot mă seacă și nu pot ține litere fine, încremenite într-o prisacă. Rog ia o tură la tine-o dată grădina toată, să-mi scap ursite de țipătură. Gând sărăcuț îți las în dar, ca-ntr-un cuibar mult împlinit, doar un bănuț. Și când, din prag, te uiți în jos, mulțam frumos c-am adormit și-atît. Cu drag, al tău, Dănutz
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate