Calendarul toamnei

Calendarul atârnă tot mai greu pe perete
În curând o să cadă, de timp și de vechi...
Bucurii împroșcate cu gânduri și regrete
Se duc și ele, grele: perechi-perechi!

Frunzele pregătesc patul pentru zăpadă
Vântul tot mai aspru, care te taie-ajută
Ca prezența iernii să se cam vadă
Sub muzica de adieri reci, deloc mută!

Calendarul l-am epuizat de bife
Cu zilele care m-au apăsat caustic,
Arată acum parcă-s hieroglife,
Asemeni timpului trăit: bezmetic!