poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ jumătăți
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-11-07 | |
Toamna, vântul melancolic,
dojenea o frunză tristă: − Astă vară erai verde, acum galbenă… ce-artistă! Vei cădea din pom, pe jos, pași grăbiți te vor călca, nimeni n-o să stea o clipă să-nțeleagă drama ta. − Vântule, iubitule, vara lin m-ai legănat, m-ai mințit, m-ai răsfățat, ai plecat și m-ai uitat!... M-a plouat, ploaie de seară, m-a ars crud soare de vară, ș-acum vrei să-mi spui că-ți pare, rău, ca jos eu am să cad!? Hoinărește văi și dealuri, du-te, du-te, te-am uitat! − Ești și rea și răsfățată, ești... o frunză într-un pom. Ai uitat ca eu sunt vântul!? Zbor spre soare ca un șoim. Și în adieri ușoare, lin te leagăn... te adorm... și-ți șoptesc vorbe duioase și că te iubesc, enorm… Te ridic la cer, la stele, te-amețesc prin galaxii, și te las acolo, reao, pe pământ să nu mai vii! − Vântule, tu dragule, toată vara-am fost geloasă, eram tristă, de dor arsă, mă visam chiar și... mireasă. Dar treceai pe lângă mine erai veșnic călător așteptat de flori, de iarbă cum să-ți pese de-al meu dor?! Uite, toamna stă să plece, iarna-aduce flori de gheață, acum poți pleca, iubite, mângâierea ta, mă-ngheață! − Bine, plec, te las urâto, dar să știi, eu… te-am iubit! − Iar mă minți, suspină frunza, și pluti încet și tristă, spre pământul amorțit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate