poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-09-29 | |
Treceau fără aripi dintr-o stare în alta,
imateriale gânduri spre mine, sunetul ideilor, țipătul fără să fie auzit ca niște reacții divine ale minții. Când se elibera lumina și se desăvârșea prin aer, dorința pe care o respir o împrumut lucrurilor pentru ca visele să-și deschidă corolele și sentimentele să capete memoria vie a frumuseții. Precum o ancoră la țărmul mării pe care n-o rupe furtuna trec oamenii ca păsările prin imagini cu toată vibrația, bucuria și ura lor pe care o aud cum se propagă prin sunete, taie drum prin destinul sărutului și caută dragostea cu inima, cu mâinile și tot ce au. Simt cum așteapă femeia cu sânii plini copilul, cum încearcă să mute munții pentru el și se bucură de freamătul pădurilor, murmurul apelor, adoarme-n ierburi în carne vibrând și se retrage mai târziu în conuri de umbră. Toți bătrânii, pietrele, frunzele îngălbenite se strâng rodite în toamnele ei, trec mai departe prin anotimpuri în care alegorice de sărbătoare până când la orizont se pierde lumina și florile-i ațipesc pe umerii obosiți.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate