Smulge-mi inima din piept fecioară
Și pune-o-n lada ta de zestre,
Învăluiește-o în miros de lăcrămioară,
Pân' ai să simți că te iubește.

Apoi deschide iar capacul și o lasă
Să se întoarcă iar la mine,
Și îmbrăcată în mireasă să mă aștepți acasă,
Eu voi veni în lacrimă de mire.

Smulge-mi inima din piept femeie,
Ascunde-o-nchisă-ntr-o speranță-n noapte,
Sub a ta pernă, cu o cheie,
Când el doarme,citește-o ca pe-o carte.

Și versurile mele să lași să te aprindă,
Poate din focul tău doar o scânteie,
Îl va trezi pe el și va voi să te cuprindă,
Să fii din nou iubită și femeie.

Dă-mi inima,si-ți dau o lacrimă măicuță,
S-o pui în ochii tăi, acum uscați de plâns,
Din depărtare încă-ți mai văd portița,
Nevoile lumești, din mine nu te-au smuls.

Și când, încă sărac și mai cărunt de boală,
Voi lua urma sării de lacrime lăsat,
De am să cad, tu, mamă vino și mă scoală,
S-ajung din nou acasă, să viu din nou în sat.