Sunt ani de când m-am rătăcit prin sărutări
Și prin iluzii false și temătoare de lumină,
Sunt ani de când a trebuit să gust din arătări,
Ce-n vise travestite erau numai minciună.

Și sufletul de ani simte înșelătoare-mbrățișări,
Din tine pentru mine mereu adrese false, mereu
Abisuri reci, înșelătoare și calde ezitări,
Fragile aripi ți-am plămădit din visul meu.

Și după ani de ai să plângi, să pierzi o lacrimă,
De-am s-o găsesc voi ști că e a ta după durere,
Îi voi simți chemarea și-o voi urma cu patimă,
Căci tot ce am pe lume ești tu, a mea avere.

Atentă, în noaptea asta voi face-o gaură în cer,
Deschisă doar o clipă va fi, și lasă suferința ta
Să cadă pe-o cruce și vino pe steaua de mister,
Să fii din nou regina lumii mele ce te vrea.