Mă simt legănat și visez fără voie,
Dorința îmi pare un cal nărăvaș,
Căpăstrul chemării îl țin de nevoie,
Mă poartă sălbatic, că-i murg pătimaș.

Spre tine îl țin tremurând să mă-ndrepte,
Te simte ca mine, stăpână divină,
Și steaua se-ndreaptă spre mine cu trepte,
Din palme să-ți beau câte-un strop de lumină.

Parfumul iubirii îl simt lângă trepte,
M-aplec pe altarul de marmură rece,
Și scot un oftat de chinuri nedrepte,
Și plâng peste el, durerea să-nece.

Speranța mă prinde de mână zâmbind,
Și cale îmi face cu inima-n mână,
Genunchii îmi tremur, mă urc bâjbâind,
Mă simt ca un sclav chemat de regină.

Deodată îți simt sărutarea ta dulce
Și-n șoaptă parfumul iubirii mă cheamă,
Iubirea mea poarta-a destinului cruce,
Cu tine alaturi durerea se sfarma.