vântul se mulează pe coapsele unei zile toride
se scutură aerodinamic prin iarba fără creastă
aripi cât un văzduh de
gânduri se instalează la fereastră norii
pot fi șterși cu mâna peste carpați
se face dor

aerodromul se deschide în pieptul meu românesc
oamenii intră cu bagaje înțesate de
spirit
niciodată nu am simțit căldura mai bine decât
acasă

puneți-vă centura de curcubeu

vântul își pregătește elice de înălțare
un vultur la început a fost
cugetul
să învingi gravitația
este îndrăzneț

omul a inventat desprinderea apoi
a devenit
mai liber decât viața