Cuvinte! Simt chemarea ta de aur,
Un gînd din mina timpului te scoate
Pe brînci, mergînd spre Înălțimi pe coate
Căci te cerșește-n Cer divinul Faur.

Abia cînd curățat vei fi de zloate
Să vii la mine-n vis pe un centaur
Din mine să îți dau puteri de taur
Să-mpungi în coarne zisurile toate.

Tării de-ajuns nu mi le-a dat Divinul
De-ar fi să stăm puțin și să bîrfim...
Vai, Vorbă! Sunt căsătorit cu vinul

Și viciul bahic m-a făcut infirm.
Dar sunt ca mine mulți ce poartă chinul
Ades uitării de a ști să fim.