Mi-am denumit gândurile
într-o ecuație cu multe necunoscute
de nerezolvat fără ideea
înlocuirii termenilor.

Din dimineți liniștite devremele se naște,
axiomele știute par simple,
nesclipitoare în cețuri albe înoată.
Ard vertebrele înțelegerii
să împlinească ce nu se poate,

dar nu mă fac mai isteț
veselia-mi fuge din ochi...

Întorc o apă în matca-i veche
se vrea curgătoare,
dar nici râul său nu știe iubi.

Neîmplinit,
cu frământările ascunse-n vorbe uitate
în fața cuvintelor mă întârzii,
până-n ele taină citești,
de poți descoperi ușor
un spirit
în care poemele se nasc.