poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-07-15 | |
Anotimpurile nu se termină iarna
și nu există o zi lăsată la întâmplare.. îmi desfășor kefiah în fața deșertului, glasul lui în tăcere, răul, să știi, te ispitește în trup când nu poate cu conștiința și colubrul are un rânjet familiar construind gaura lui. Întinsei mâna către neant, carnea mea era mucava.. Ce făceam singur și ce dădea inimii mele impulsul pulsației? Auziți, auziți în depărtare cum suflă khamsinul și cum încrețește pielea mea veștejită.. lumină și încă lumină, soarele îmi încălzește ceafa, să nu vedeți cum răsună aerul și cum pârâitul nisipului e mai degrabă pe cel al făcliilor?! Nu- ți fie teamă să te arzi, fiule, susține-te suflului acela, totul este viață; acum încearcă să umbli, înfruntă hamada, în fond labilă și săracă de ispite, apa e în tine, nu 65% din corpul tău, deșert egal miraj deci și oază, știi bine.. vorbește farsi, română, italiană, învață spaniola, araba, esperantoul, te ascultă macul ăla și vulpea ți-e soră precum o ploșniță, cățea sau antilopă nu știu ce, solifugul te batjocorește și face pe histrionul, și între leul și impala, cine-i victima și cine călăul, cine poate descifra codul și să înțeleagă planul Lui? Unde e schema, proiectul? Ai umilința să cauți dacă îți place vânătoarea de comori. Fiecare cu scopul lui, cu veșmântul lui de mucava: 1+2+4 la fel ca 4+1+2 la fel ca 2+1+4 oricum fac șapte și mereu trebuie să vă uniți în suma aia, dacă unul se șterge, doiul să acorde ajutor, să dezmembreze patrul, 2+2 sau 1+1+1+1, numai țelul și sfârșitul acelui șir să fie tot șapte; și dacă doiul se frânge, nu contează, suma să dea tot șapte, deoarece natura pretinde asta, fiecare cu scopul lui; ce contează numele dat unui zeu, dacă iubești, dacă inima ta e sinceră și atât de puternică încât iubește și pe cine te urăște, aceasta este raza care din est se deapănă, acolo unde nu putem privi, acolo unde răsare soarele. Acum ți-e teamă de dună, ci eu spun că nu vei afunda, ce alte sirte și mlaștini încă te vor mai opri? Îți amintești după-amiaza aceea, vegheai cel pe care tu-l numești cadavru și nu simțeai nici o prezență, percepeai o sudoare rece, durere, dar era esența lui să vegheze pe tine asupra unui înveliș de mucava. Deci, din ce nivel de existență vom putea înțelege rolul unui tăietor de gâturi și al unui om prob, al unui lunetist și al dușmanului în cătare, cine stabilește distanța și diferența între un călău și jertfa lui, ce văd ochii noștri ce nu observă inima noastră și mintea decât o parte din lumina aceea și din întuneric pe care și tăietorul de gâturi o are deși în măsură diferită? Știu că ți-e frică de imperfecțiune dar nu ridica niciodată scutul și îngenunchează cu mine în fața întinderii astea de nisip, nu frânge sinapsele ce ne leagă infinitului fiindcă ele se activează unde începe fiecare suplică și supunere strigătului din khamsin. Dă-mi mâna ta, sunt aici și pentru totdeauna, energia se răspândește și tu poți s-o simți precum soarele pe ceafă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate