Ce e frumos sau ce-i urât,
Ce-i sfânt sau ce-i păcat,
Ce e înalt sau ce-i înfrânt,
Să fii sărac sau împărat?

Să fii iubit sau doar temut,
Să mergi în viață doar târâș,
Să fii un nor, pe cer pierdut,
Ce curge-n lacrimi pe furiș?

Ce e mai trist decât un vis,
Când seara capul ți-l rezemi
Pe pragul geamului deschis,
Și-l vrei dar nu mai poți să-l chemi?

Ce e mai bine, să fii fiu
Ce pragul mamei uiți să-l treci,
Sau doar părinți într-un sicriu,
Ne-fiind aproape să-i petreci?

Ori doar un biet copil plângând,
Ce a căzut și-i cere mamei,
Să-i ia, cu un sărut plăpând,
Durerea sa din podul palmei.

De pot s-aleg din cer, de sus,
Pe Dumnezeu, sau din infern
Pe dracu ce de El e pus,
Te-aleg pe tine în etern.

Și-apoi în roză te preschimb,
Și să te sorb cu spini cu tot,
Căci de sunt rău, am să mă schimb,
Să te rănesc n-am să mai pot.