poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-05-18 | |
Împing un nod vertical.
Peste șinele vechi nu mai trece tramvaiul de mult, acum crește iarbă; într-o zi va crește din mine. Mănânc cu ochii la mâinile ei, degete lungi ca nisipul; unghiile ei albe ar strălumina în mansardă. Tavanul coboară în fiecare zi tot mai aproape, fereastra coboară spre genunchi și dă înspre iarnă; un telefon sună obsedant în visul alăturat. Mă ridic iar ochii ei făcuți din miere și îndoială străbat un câmp vertical. Plec exact atunci când încep să știu că din umărul meu stâng în jos spre omoplați părul ei de vișină coaptă s-ar desena prelung, vertical.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate