o, lady'n black, o, Moartea mea tăcută
visez la tine-n fiecare noapte
căci am făcut de haiducie fapte
dar nu-i fierar azi lama să-mi ascută.
vroiam ca lumea asta să se-nșoapte
doar cît ridic din a sprîncenii cută
dar Luntrea mă așteaptă ca o brută
niciunde n-aflu mierea cea cu lapte.
valsez cu Liniștea-n închipuire
vacarmul urbei însă mă doboară
în miezul zilei-aș face-o jefuire
de zgomote, să simți că-i primăvară
doar păsări să îngîne o psaltire
cînd intră pe tăcute-un tren în gară.