poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-05-10 | |
noaptea nu mai cade pieziș
ca privirile, înainte de rugă doar ziduri, o-ho!, și palmele mele frământând o neliniște pe care tot încerc să o scuip, javră, viața asta este câștigată la zaruri și numai întâmplarea face să-mi fie atât de bine cu tine aici sunt, măturând albul pereților, pieptănându-l, ca un adevărat ritual ce bine îmi e, cât de bine, nici eu nu știu unde se sfârșește această lipsă de aer și tot atâta ur-let dumnezeu a făcut golul din ore, țigări și alte nimicuri (păpădico, am tot atâtea degete câte păcate și toate sunt ca-pi-ta-le pot muri liniștit, totdeauna exista o altă oglindă care să-mi cuprindă închipuirile) doar pereți și strânsoarea lor care te face să zaci am o mască pentru fiecare iubire pe care n-am mai trăit-o în jos, pe strasse, calc pe urmele altora care au apucat să viseze dar e bine, e atât de bine și tot mai încet alienarea e o prietenă veche și plină de recunoștință ea e cea care îmi tatuează pe frunte un nu la fel de pregnant și de care nu am cum să mă dezic
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate