poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-04-23 | |
vis prelins, tâmplele încinse...
mama mă strigă – strada mă strigă, într-un mileniu nou, secol nou, în era computerelor femeia mă duce prin baruri de noapte – otravă și politețe, prea multă politețe... sexul trece în plan pieziș, tango inițiatic, perverse aptitudini dezvoltă evul predestinat iertării iubirea nu mai este decât o expresie alegorică, probabil a fost cândva un animal numit astfel... iubire mama mă strigă, mă cheamă acasă, ea nu are casă, dar mă cheamă pe glasul vântului - hei, femeie, nu este o vină să naști, nu tu îi împingi în oase, în sânge, degetul mirării... putea fi chiar rege, nu-i rău că nu-i... tango smuls, putrezind betege aspirații o viață tristă ca și lumea, o ironie, un rânjet, o grimasă, un hohot de plâns... viața este un tango învins, uite, îmi cad pe la geamuri cocorii uciși, sub tălpi mă ustură drumul totdeauna greșit mă rupe în două glasul mamei, tot chemându-mă - tango mamă, tango – mă zgârâie vântul pe creștet, prea sus am năzuit când într-un răcnet sălbatic tu m-ai născut te rog să nu-ți pară rău că pe atunci era interzis avortul nu, nu pământul este otrăvit, te rog lasă-mă iubitei, lasă-mă gratis și așa, mi-ai pus iubire în lapte cu părere de rău și așa... mi-e pasul un ritm bizar de tango
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate