poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-04-08 | |
e noapte
copacii au plecat din oraș pâinea ruptă susținută de firimituri se întărește pe masă așa ceva nu o să vezi niciodată la televizor picură apă și la tine și la vecini o întreagă pădure de chiuvete nereparate îți ating auzul sensibil de bebeluș care se trezește la orice rotire în somn a realității luminile străzii stropesc camera se preling jos sus în forme geometrice vii și neregulate ca niște mângâieri de care - de ce să nu fim sinceri - îți e dor sunt curios dacă omul clipește când îl năpădesc amintirile contează oare că în tot acest timp apa se evaporă ușor din pahar că oasele și carnea iau foc lucru ce se va traduce peste zi în ochii jumătate albi jumătate roșii ca niște antibiotice și când îl pune cineva să tragă la galere Doamne! ce fericit e Doamne! ce demn e pentru puținele clipe când uită dar în orice mort bate o inimă vine vântul cu umărul lui plin de noapte lovește geamul și toate lucrurile se reașază se aud clar firimiturile cum mișcă pâinea și lumina lunii cum nu lovește o altă ceafă ca în nopțile petrecute la malul dunării
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate