Cinci mii de nori și-un soare blând
Îmi însoțesc tristețea,
Îi pun pe toți frumos pe rând
Să-și strige frumusețea.

De-aici,de sus,din cerul gri
I-aș plânge cu găleata
De ăsta avion n-ar ști
Să zboare ca săgeata.

E totul minunat în jur,
E minunat și-n mine
Chiar de frumosul cel mai pur
E plânsul care-mi vine.

Nu e normal să plângi în cer
Așa cum azi fac eu,
Îl faci să se simtă stingher
Pe însuși Dumnezeu.