mă claustrez de o vreme
dar tot n-am găsit Esența
litera mi-e oarbă de înțelesuri divine
ochiul de ciclop stă închis.

patima fierberii cărnii de om
mănînc la fiecare dejun bucăți din
carnea proprie
tu ai plecat oarecum
înapoindu-mi coasta lipsă
plină de carne de femeie
la cină e un adevărat deliciu
adorm cu buzele tale pe buze
mestecîndu-le prin somn ca pe o rugăciune.

inima noastră am păstrat-o
atît a mai rămas din tot acest arsenal de carne


două inimi bătînde
undeva
în Univers