|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Ora căprioarei
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Zavalic Antonia-Luiza [Antonizzi ]
2013-02-08
| |
Ne îndreptăm Doamne spre
acele suflete despuiate,
cerșind un cer călduros care să le acopere
care să ne acopere și pe noi,
cei care răstignim pietre, în loc de oameni.
Consolați
vom iubi adesea urmele în care
cineva și-a înfipt colții
așteptând o Golgotă, să ne sfințească
scump sângele
să-l împărtășim și celor mai înfometați decât noi.
Ne odihnim oasele în cuvintele celor
care le-au intuit sfârșitul,
în gândurile din care ne-au lepădat
punând rămășag că jertfa noastră
va fi în stare să aștepte timpul?
 |
|
|
|
