poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-02-05 | [Acest text ar trebui citit în francais] | Înscris în bibliotecă de Guy Rancourt J’aime l’humeur rébarbative De l’artiste oublieux des mots Qui, honteux de son propre livre, Se cache aux regards des badauds. Mais on connaît ce caractère, Et lorsqu’on perd l’instant au vol On ne peut faire marche arrière, Même caché dans un sous-sol. Ensevelir sa destinée, On ne peut. Que faire? D’abord, De son vivant, sa renommée Passe en mémoire, obscure encor. Qui donc est-il? Dans quelle arène Son expérience lui vint? Il a lutté contre lui-même Et contre son propre destin. Il est tout de chaleur terrestre, Un bourg par le Gulf Stream choyé. Dans son anse le temps déverse Ce que la digue a renvoyé. Il désirait vivre paisible Et libre, mais le temps passait Comme un nuage sur l’usine Où son établi se courbait. (In Les Trains du petit jour, 1943)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate