poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-01-11 | |
Se vorbește tot mai des;
culmea, de la animale, la om... Mai mult se plânge fără lacrimi... Căci râs provoacă tot ce-i simțământ ales, de la un timp; cu lumea nouă, ce nu mai sădește pom că doar i-ajunge!... Sunt păduri încă, ceva pătrimi dintr-un uscat deșert și doar apă potroacă, că-n rest tot e mânjit de zoaie; tot pământul biet rănit, uitat neoblojit și care nu mai vrea să-și ude ploaie! Și-a refăcut veșmântul să se-acopere-n hârtii; bilete de valoare creatoare de gâlcevi... E așezământul unei seminții ce nu crede că doare atâta os de foști elevi ce și-au transmis jalonul cursei timpului de zeci de mii de ani, umflând balonul eliptic de o scoarță cenușie, diformă, de la creasta, canionul, ce poate se vor reîntregi-n contemporani, oral sau virtual, ori scriptic... și poate, oare sufletul să reînvie; cum pe-un boboc, țărâna îl face floare?!? 06.10.2011
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate