poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-12-12 | |
Și uite că ai venit din nou,
Înconjurată de toată cruzimea pe care o porți. De ce nu ai putut să lipsești măcar anul ăsta? Puteai să ne uiți măcar un ceas. Credeai că îți ducem dorul așa de mult? De cum ai venit ne-ai suflat și cel mai mic fir de căldură rămas. Crezi că toți se gândesc la tine? Nu sunt mulți care ți-au dus dorul. Au mai rămas doar supușii tăi loiali, Mituiți de vorbele tale reci. Pentru cei cu ochii morți, Da,ești frumoasă ca o crăiasă, Dar ești la fel de rece ca un cub de gheață. Crezi că ești perfectă? Că nimeni nu îți poate dărâma imperiul pe care ți l-ai clădit singură? Poți să ai o armată de cristal. Poți să ne dobori unul cate unul. Dar ai uitat un lucru mărunt pe lângă măreția ta. Nimic nu este etern. Orice se ridică,vine un moment, când trebuie să coboare de unde a pornit. Poți să te simți ca o regină acum, Poți să-ți admiri roadele semănate cu atâta grijă. Dar ține minte,că nimeni nu o să te ajute, atunci când imperiul îți va fi destrămat de propriați cruzime.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate