arlechinul arlechin-uiește jumătate de zbor
jumătate împietrire pe o scenă mai mereu înjumătățită

spectatorii prezenți nu sunt cu totul prezenți – au cealaltă jumătate
de zbor și împietrire

surâsul arlechinului e doar un desen pe un carton jilav
un carton supraelastic și dureros de viu

își face repetiția pe muchia zilei cu sala goală
și plânge – plânsul lui naște promisiunea întregirii

eu sunt ivit pe lume astfel și funia cortinei mi-e cordonul ombilical
sau duce până sus la marele, ultimul clopot

o jumătate de gest al arlechinului este poezie
cealaltă aplauze încă nesăvârșite, iminente...

eu nu sunt eu congruent cu tu nu ești tu
eu nu sunt eu direct proporțional cu scena – cortina e cerul

nu-mi ștergeți, din prea multă compasiune, lacrima - e doar un desen
adevărații arlechini sunt jos în sala de spectacol jumătate absentă în ea înseși