Dacă, dintr-o întâmplare,
o moarte generală, mare,
s-a insinuat în inimi,
strigați-vă morții din voi,
se vor trezi,
pentru că ei au fost vii.


dacă, dintr-o întâmplare,
o grea și lungă așteptare
vă robește fatal mintea,
urcați în lumini,
ridicați-vă munții din voi!
erau mai înalți decât oricare ploi.


viață fără sens n-a existat nicicând,
om fără moarte, minte fără gând.
existența grăbită de până acum
s-a întins la odihnă, e capăt de drum?


numai armânul ce fu odinioară nu piere.
din cimitire și cer nu mai piere, acesta de-acum
dulceața luminii n-o știe și nici n-o mai cere.
e integrat în schismă, în ură și fiere.


cad crucile din el, plecat din nemurire,
e drumul ieșirii din sine, de moarte flancat.
au căzut de pe el curajul și rostul, nelipsita iubire,
precum niște haine-vechite, purtate prea mult.
nu crede-n nimic, decât pentru sine mai are un cult.


comunicare, responsabilitate, viață...


- Ghini ti-aflai! Tsi-adari tini?
- Ghini. Tini?
- Ghini sh-mini.
- Dealihea?
- Dealihea, gione.
- Di iu hii tini?
- Io escu di Voluntari. Ama tini?
- Io hiu di Pipera.
- Vinishi la spectacol?
- Ie, gione, ti mushuteatsâ, s-hiu cu-armânamea.
- Câtâ mushuteatsâ! Nu cheari armânamea!
- Brava, gione! Armânlu nu cheari!
- Nu cheari, gione! Nu-ari cum,
cu noi nu va s-chearâ canâoarâ.