Proiecția în exterior
a sinelui
îngălbenește frunza
care s-a lipit de privire
o desprind
și învelesc cu ea
rădăcina crescută în adânc
în orbite
vederea eliberată
își face cuib pe lucruri
din ouă ies
puii ce învață să zboare
printre interstițiile realității

Proiecția în interior
a lumii glazurate cu păcate dulci
trasează aura imanenței
iluminând catharsisul memoriei
proiecția imanenței personale –
monadă indestructibilă
umple golul lumii creat de haos
cu substanța armoniei
creând ideea esteticii pure.