poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-09-19 | |
și știu c-are să vină iarna,
iar ai mei nu au centrală nici sobă sau măcar crengi uscate, fiindcă ai mei nu mai sînt. era bătrână ș-avea perfuzii multe, și mi-a spus că deși locuia-n constanța ea nu va mai vedea marea vreodată, trăia doar cu parfumul din scoicile pe care nepotul le aduna cu sârg de pe plaja virgină, plină de spume și alge. mirosea ca drogată , umplându-și plămânii din adâncuri cu esența îmbătătoare a amintirilor refugiate-n mare, a visurilor de tinerețe. știa c-are să moară , dar nu îi păsa.. și ea simțea că iarna are să vină dar,vai nu mai sînt bani de medicamente, de perfuzii , de timp. rămânea cu mâna-ntinsă la soare și cu scoica în ureche ascultând cum vremurile-ș-ntorceau gâtul după inima bătrână plină încă de iubire. ar fi vrut atâtea. eu i-am închis telefonul șoptindu-i tremurat că trenul a plecat, a deraiat deja. și el probabil că murise.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate