încalec noaptea îi dau bice
gonesc spre răsărit de soare
semințele tăcerii s-au sădit
în noaptea de mărimea unui elefant
un șoarece sunt
o pun pe fugă

în zumzetul lunii deșart din dimineață
voi adormi ca pruncul în brațele Mariei
fără aroganțe divine
mic e Dumnezeu cît o ceapă degerată
care te face să lăcrimezi palid
nu vreau să mai fac parte din stirpea lui Hristos

prea s-a întors lumea asta
cu curul pe dos