poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-06-29 | |
Seara în timp ce privesc pe geam
Codul meu genetic se fisurează. Fără grabă, Aparatele construiesc mai departe Rochii suave și pantofi office Cu catarame strălucitoare. Am o eșarfă Pe care o mângâi uneori Din plictiseală alteori mă calmează, Trag aer în piept dar tot Mi se face frică. Tu vii să te uiți, stai într-un colț Și privești copacii. Au flori. Îi aștepți pe cei care vor veni Să demonteze antena de satelit. Pe parchet e un covor cu buline. Sunt oameni care îl vor rula, Îl vor pune în camion, Până dimineață casa va fi ca o plajă Goală. Până dimineață, florile vor cădea. Sora mea vrea albumul cu pagini Lucioase. Se înalță pe vîrfuri, dar nu ajunge La etajera de sticlă. Se mișcă încet să nu trezească Copiii. Nici copilul cu adidași n-a plecat La școală. În camera ei muncitorii încep încet, încet Să dezlipească Fototapetul. .... Când răsare soarele În cameră, pe parchet Rămâne o baltă de Lumină. Și tuturor ni se pare / simțim că Toate astea s-au petrecut Sau se vor petrece, cândva. Copilul cel mic calcă prin cioburi Cu papucii de gumă. A învățat să scrie, știe multe Cuvinte. Și mă întreabă. Mamă, cu ce rimează mâine? Cu pâine. Și câine Iar porțile mari cu telecomandă silențios/larg Se deschid.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate