Beau roua din a dimineții cupă
Plecat-ai, lira-i țel de-nvățăminte
Cafeaua are gust de oseminte
Pe când și bolta soarele ocupă.

Lalele-n roșu se deschid în minte
Da'n ciripit a păsărilor trupă
Tristețea vor din suflet să mi-o rupă,
Cârciumăreasa-i dulce și cuminte.

Comand o vodcă după neagra zeamă
Și-al cerului căzând pe frunze bob
Ce-n învierea lui mereu mă cheamă.

Beția nu mă vindecă,-l aprob
Și poate c-a fugit din rece teamă:
Lui Bachus îi sunt anatemic rob.