Decizie neinspirată

M-au îngropat și la picioare
Mi-au pus un trandafir spinos;
Când –noaptea- ies la o plimbare,
Îmi intră țepii pân' la os.

Invidie

Mi-au pus ai mei, la-nmormântare,
Doar două lemne prinse-n cui;
Vecinul are-o piatră mare
Și mă apasă… crucea lui!

Date incomplete

Pe crucea mea, la “decedat”
Nimic n-au scris: ori nu mai vor,
Ori -pur și simplu- au uitat,
Ori știu că sunt nemuritor!

Cimitir supraaglomerat

E-o-nghesuială-așa de mare
Că nu se poate respira!
Acuma, fără supărare,
Ce dracu vă grăbiți așa?

Plictiseală

E-atâta liniște-mprejur
Și n-ai cu cine face glume,
Cu cine să mai râzi… Vă jur
Că-mi vine să mă duc în lume!