amarnic mă mai torturează viața asta
inconștientă tiranică nebună
nu-i pasă de e noapte ori e zi
desculță despletită și în cămașa ei de tort
amantă de prea mulți iubită dar geloasă
mi-a sechestrat iubirea și-acuma nu mai pot
măcar în insomnii să mă gândesc la tine

tocmai când lumea e-aproape pe sfârșite
s-a-ndrăgostit zănatica de mine
și-a pingelit cu dragostea ce-ți port
papucii scumpi de casă
se fâțâie aiurea așa prin existența mea
nepăsătoare stăpână care habar nu are
că greutatea ei cumplit mă mai apasă

am încercat un dialog să-i spun și eu ceva
liber să mă lase să pot veni la tine
dar nu știu ce-a stabilit cu ea destinul
mi-a încâlcit sentimentele în așa hal
că am ajuns caier în furca ei la brâu
și de atunci zănatică mă toarce
a auzit-o îngerul când își șoptea că vrea
să mă urzească cernită roche de mireasă