poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-03-01 | |
Dacă m-ai întreba ce vreau să fiu
Ți-aș răspunde bunăoară Tot femeie aș vrea și mai târziu Să revin, a suta mia oară… Toate comorile universului nevăzut Sufletul ei tăcut, cu grija le învelește Din el iți tragi tu seva, și mai mult Aici vei reveni pentru a renaște. Te ocrotește, când grijile te hăituiesc Cu însăși viața ei. Un vechi colind Despre ochii speriați ce se adăpostesc În sufletul Mamei, speranțe primind. În actul ei de renunțare supremă Se pierde, dar trăind mereu prin tine Iubirea ei cel mai adesea se reazemă Pe lacrimi mute, triste, clandestine. Fruntea ei sub griji adânc vibrează Strânge pe drum atâta putere Lumea și viața ea le colorează Printr-un singur gest de iubire. Îți ascunde inima frântă în pumn Necondiționat și atât de senin Îngerii îi înalță surâzând un imn Iar sufletul ei ți se dăruie deplin. În biserica plină de iubire și iertare La orga ea cântă cu sufletul desculț Ea iartă în fiecare clipă tot mai tare Iubindu-te în fiecare zi mai mult . Stele s-au adunat pe tâmpla ei De atâtea griji ce-n inima le poartă, S-au adumbrit acum și ochii grei.. Nu e bătrână, ci doar e înțeleaptă. Dacă m-ai întreba ce vreau să fiu Ți-aș răspunde acum fără sfială Tot femeie aș vrea să mai fiu, Fiică, Femeie și Mamă. 1 Martie 2012
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate