Motto: 'Viața mea a cotit
începând să semene cu ce-avea să fie.'
Virgil Tănase, Leapşa pe murite, p. 71

Viena, 2011:

Lecții

învăț
alături de fiul meu
viața

cândva mi s-a explicat:
brațul întins
peste umărul altui băiat
e un semn de prietenie

am făcut asta
mi-am pus brațul
pe umerii fiului meu

iar el m-a îmbrățişat!
fiul meu,
un elev mai bun
decât mine

+++++++

Tea-thought

poate că substanța aceasta
-- cu care măzgălesc --
e sângele unei viețuitoare

iar ochiul cu care caut
oceanul morții unui microb

însă lumea spre care țintesc,
lumea de care mi-e foame,
numai astfel poate veni!

asemeni norului de ceai
pătrunzând apa fierbinte din cană...

+++++++

Impresionism (didactic)

flori de mac
peste valul cel verde
văzute din tren

mă aşteaptă s-apăs,
să pipăi sângele lumii
de sub pielea cea verde

seara, mă gândesc
pe aleile pustii ale uzinei
şiruri lungi de casete acoperite
cu piatră cubică

mă gândesc şi păşesc
în uzina străină a universității

păşesc pe cuprinsul fără de capăt
al claviaturii de piatră
mă gândesc cum îmi vor ieşi în cale,
căutându-mă,
degetele altei lumi

++++++++

Craiova, 2012:

Pastel

În iarna lungă ca un os
e'acuma fata;
cu pomi de apă
şi râu înfrunzit, pe jos

Iarnă, tu
eşti acum
sălaş fuiorului de fum!

Poama de cleştar apus.
Peşte'mi pare,
chiar de sus...

În iarna lungă ca un os
trecutu'i aşternut pe jos
(rima e copilărească -- vrând
s'alunge spaima
--dintr'un rând)

În iarna lungă ca un os
arunc pe jos cenuşa apei,
ce a fost