La margine de timp, încrengături de vise
Stau și privesc în gol, cu genele închise

În colțul de sub ușă am pus o lumânare
Lumina ei răzbate ca palidă chemare

Un milion de ani sau numai o secundă
Atât mai am de vis în viața mea prea scurtă

Vinul de-abia ajunge să zacă în pahar
Cu fiecare gură sorb doruri și amar

Þigările scânteie, arzând în focuri mici
Scuipând din ele fum și mii de licurici

Chitarele se zbat, curgând prin difuzor
Din lumea lor sonoră, doar patimi și amor

Doar ceasul nemilos se chinuie sa bată
Pompând în mine sânge din inima’i de fată

E noapte, foarte noapte, sunt singur, foarte singur
Așa că beau, fumez, te vreau și te înjur