poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-12-24 | |
Veni Crăciunul - râs și voie bună -
Azi vreau să scriu cu drag și cu uimire Cum, buni creștini, la ăst sfârșit de lună, Ne luminăm în cuget și-n simțire. 'Nainte de a face alte cele, La piață vreau să văd, ca orice om, Cât mai plătesc din lipsurile mele Spre-a fi,-n pădure, mai puțin un pom. Încerc să văd apoi, prin galantare, Din cele ce e logic să gătesc, Nu care-mi sunt mai mult trebuitoare, Ci doar de care, musai, mă lipsesc. Plătesc și un tribut pentru prostie Și cumpăr imbecile jucării, Să aibă și cei mici o bucurie Ce sper să țină până-a doua zi Când se destramă, una câte una, Și iar sporesc cu un procent gunoiul, Iar puștii se întorn, ca-ntotdeauna La inocenta joacă de-a războiul. Acasă, mă închin la o icoană, Plin de simțiri creștine, felurite: De milă, de iubire, neprihană; Apoi încep s-ascut, voios, cuțite Că, pentru porc, e ziua-aceea mare, Când se oferă vesel mătrășirii, Iar eu, prin chinu-i, sânge și-mbuibare, Pășesc ușor pe cale mântuirii. (Deși în lumea-ntreagă e un vis, Avem mai multe șanse-n România Să aspirăm la trai în Paradis Deoarece, aceasta-i ironia: Nu că aș vrea acum să o întorc, Dar trebuia să spun de la-nceput: Eu, anul ăsta, n-am picior de porc. La fel ca și în anii ce-au trecut). În rest, e fericire! Nu glumesc! O văd prea des. Pe la televizor, Că, doar privind la el îmi amintesc Cât este viața asta de color. Colindele se-aud prin mii de clipuri Publicitare și, cu bucurie Văd pietatea cum așează chipuri De sfinți și de martiri pe lenjerie. Și crăciunițe sexy, supergoale, Își etalează pe ecrane zestrea; Mă mântuiesc ușor, intrat în boale Și tot poftind la vampele acestea. Că e normal, în sfânta sărbătoare, Cântând cu drag colinde pe alese, Copiii inocenți, cu mic, cu mare, Să vadă la TV belșug de fese. '''''''''''''''''''''''''''''' Cândva,-n vacarmul ăsta chinuit, Întins sub cer din Est pân' la Apus, Era ceva... de mult n-am mai zărit... Cred că un om... parcă-l chema... Isus?...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate